O sutime de secunda

Am primit pe mail acest filmulet si ma gandeam sa-l impartasesc voi. Este prezentata o realitate dura, pe care majoritatea dintre noi nu ne-o dorim si pe care - ma intreb - cati dintre noi o cunoastem prin prisma propriei viziuni, a propriei trairi. Este vorba despre razboi si despre ororile lui. Si despre actorii principali si cei din spatele frontului propriu-zis. Este vorba, mai presus de toate, despre oamenii din soldati, din jurnalisti, din victime. Este vorba - asa cum se numeste acest filmulet - despre o sutime de secunda, care-ti poate schimba atat de usor conceptia asupra vietii si cursul viitorului.
Am auzit si citit cateva comentarii pe marginea filmului, care, va spun drept, m-a emotionat intr-o masura destul de mare. Am incercat, dar - recunosc - nu cred ca voi reusi vreodata sa ma pun in postura fotoreporterului.
Prin prisma meseriei si a experientei mele, am trecut de cateva ori prin situatia in care m-am intrebat neincetat "de ce?". Am realizat insa ca "de ce"-urile nu raspund niciodata curiozitatii, ca, in general, intrebarile nu-si au rostul atunci cand se ia decizia pornirii unui razboi (de orice natura ar fi el).







Multumesc lui Dan Anghel pentru email si lui Hristoforus pentru postarea filmuletului pe blogul sau

RABBIT HOLES

Desi tehnica hologramei nu este una noua - pionierul holografiei (1947) fiind ungurul Dennis Gabor (Premiul Nobel pentru Fizica in 1971), iar prima holograma fiind realizata in 1963 de trei fizicieni (americanii Emmett Leith si Juris Upatnieks si rusul Iuri Denisiuk) - aceasta expozitie organizata la Hollywood in aceasta vara iti taie PE BUNE rasuflarea.

[WIKIPEDIA: Holograma se deosebeste de o fotografie obisnuita prin faptul ca ea inregistreaza nu numai amplitudinea undei luminoase, ci si faza ei. Aceasta inseamna ca holograma reprezinta imaginea obiectului in spatiul tridimensional. La inregistrarea unei holograme, fascicolul de lumina coerenta provenit de la un laser trece printr-un colimator unde este extins, apoi este impartit in doua cu ajutorul unui divizor de fascicol. O parte cade pe placa fotografica, dupa ce este reflectata de catre o oglinda, iar cealalta parte cade pe obiect si este reflectata de catre acesta pe placa fotografica. ]

This video presents real footage of the twelve limited edition RabbitHole 3D Motion Holograms by ten renowned entertainment industry artists that RabbitHoles Media launched for the Grand Opening of Gnomon Gallery in Hollywood; the RabbitHoles 3D prints were displayed at SIGGRAPH and remain on display at Gnomon Gallery. The pieces are printed in the amazing form of RabbitHoles state-of-the-art digital motion holograms, which display 1280 frames of full-color, 3D imagery with up to ten seconds of fluid and seamless animation on a completely flat surface. The video also includes interviews with the people pioneering the use of RabbitHoles as a new print medium for art, including artists Alex Alvarez, Fred Bastide, Pascal Blanche, Kris Costa, Jeremy Engleman, Meats Meier, Laurent Pierlot, Aaron Sims, Scott Spencer, and Timur "Taron" Baysal.

SAMPLES:

Pentru mai multe amanunte si mai multe holograme, intrati aici

Cyber Girl

Ceea ce vedeti in imagine nu este o fiinta umana. Chiar daca pare scoasa din filmele de groaza japoneze (apropo, ce parere aveti de Gozu?), aceasta "creatura" cu figura umanoida este un robot! Repliee R-1 a fost construit de cercetatorii de la Universitatea Tsukuba si compania Cyberdyne Inc din Japonia. Robotzica este acoperita cu un strat din piele flexibila siliconata, denumit „Hybrid Assistive Limb (HAL).
Masinaria a fost construita pentru a copia intrutotul caracteristicile unei fiinte umane – de altfel, acest robot a fost realizat dupa imaginea unei fetite nipone, care exista in realitate si care are varsta de cinci ani.

Repliee R-1 este dotat cu 50 de senzori si o serie de motoare care contribuie la executarea miscarilor. Robotul, care va fi construit, incepand de vineri, pe "banda rulanta", poate fi folosit cu usurinta de catre pensionari sau de persoanele cu dizabilitati locomotorii.

Din secretele nanostiintei...

Cel mai mic abac "construit" vreodata se afla la Zurich, in Elvetia. El a fost realizat, in laboratoarele IBM, din molecule individuale, al caror diametru este mai mic decat un nanometru (adica decat a milionimea parte dintr-un milimetru). Fiecare bila de atomi de carbon poate fi mutata numai cu ajutorul unui dispozitiv ultrafin atasat microscopului.



Mai jos sunt prezentate "mostre" de calcule moleculare mecanice. Biluta alba reprezinta asa-numita molecula C60 (formata din 60 de atomi de carbon).

De la stanga la dreapta: Teresa Cuberes, James Gimzewski si Reto Schlitteler. Fotografia a fost facuta in 1996, cand cei trei oameni de stiinta au anuntat realizarea abacului minuscul. In aceasta imagine, cei trei prezinta un model al abacului molecular (marit la scara). Mingea de fotbal reprezinta o molecula C60.

Plus: Povesti despre abace gasiti, cate vreti, aici






.