In anul 1088 @ desemna, in teritoriile controlate de spanioli si portughezi, o unitate de masura pentru capacitate sau pentru greutate. Se numea „arroba” (termen provenit din arabescul „al reba’a”, care inseamna „sfert”). Termenul este folosit mai rar astazi cand se negociaza, in unele foste sau actuale colonii spaniole, comertul cu tauri de lupta.
*** In timpul lucrarilor de restaurare a unei colectii de fotografii de la Institutul Treccani, Giorgio Stabile, profesor la Universitatea La Sapienza din Roma, a descoperit intr-o publicatie a lui Federigo Melis („Documenti per la storiaeconomica dei secoli XIII-XVI” – Florenta): (1) fotografia unui document original care infatisa pentru prima data un fel de a cu bucla in scrisorile negustorilor venetieni din secolul al XVI-lea si (2) transcrierea in italiana moderna a unei scrisori din Sevilia (trimisa de negustorul toscan Francesco Lapi in 24 mai 1536 lui Filippo Strozzi, la Roma) in care aparea acest a stilizat dupa moda florentina, ca unitate de masura curenta in epoca (simboliznd o amfora). De asemenea, Giorgio Stabile a gasit un dictionar latin-spaniol al lui Antonio Nebrjia (Salamanca, 1492) in care amfora este tradus prin arroba (unitatea de masura pentru greutate). O alta cercetatoare, Elena Cecchi, precizeaza insa in notele pecare le-a stabilit intr-o lucrare de paleografie comerciala ca abrevierea comerciala cea mai curenta din secolele XIII-XVI era un simbol special „a (consvolazzo in senso antiorario) = amfora”, adica un „a” prevazut cu un ornament trasat in sensul contrar al acelor de ceasornic.
PRIMA aparitie grafica a unui simbol foarte asemanator cu @ a fost in manualele tehnice. Simbolul purta numele (in tipografie) de arobas. Istoricii spun insa ca acest caracter provine din asa-zisa ligatura caligrafica (fuziunea dintre doua caractere consecutive intr-un singur semn). Din aceasta perspectiva, lingvistul american Berthold Louis Ulman spunea ca prima data cand a fost folosit simbolul a fost in secolul al VI-lea de catre calugarii copisti - in incercarea de a prescurta cuvantul latin „ad” (in trad. „spre”, „la”).
O alta teorie a provenientei lui @ dateaza din secolul al XIX-lea, cand comerciantii si
bancherii americani obisnuiau sa foloseasca simbolul pentru a nota pretul unitar al marfurilor (care desemna notiunea de „aproximativ”, in engl. „around” sau „approached”. De ex: „2 books @ $10” se citea: „two books at 10 dollars” / „doua livre cu zece dolari bucata)
Simbolul apare si in corespondenta diplomatica a secolului al XVIII-lea – cu sensul aproximativ de „in intentia (cuiva)... ” (prin „filiera” latina, provenit de la cuvantul „ad”).
„Imaginea simbolului @ in constiinta omului modern s-a consolidat in momentul in care respectivul semn a fost inserat pe claviaturile (QWERTY) primelor masini de scris (marca Underwood), incepand din 1885. Se spune ca @ si-a facut aparitia pentru a se raspunde unor nevoi ale contabililor si ale comerciantilor (primii utilizatori ai masinii de scris). Simbolul inlocuia prepozitia englezeasca at pentru singurul motiv ca atingerea unei singure taste in loc de doua echivala cu un castig de timp, dar si cu o „atribuirea” unei nuante mai elegante a textului. In ciuda folosirii sale destul de limitate, primul cod ASCII (American Standard Code for Information Interchange) a decis in 1963 sa pastreze simbolul din claviatura masinilor de scris.
bancherii americani obisnuiau sa foloseasca simbolul pentru a nota pretul unitar al marfurilor (care desemna notiunea de „aproximativ”, in engl. „around” sau „approached”. De ex: „2 books @ $10” se citea: „two books at 10 dollars” / „doua livre cu zece dolari bucata)
Simbolul apare si in corespondenta diplomatica a secolului al XVIII-lea – cu sensul aproximativ de „in intentia (cuiva)... ” (prin „filiera” latina, provenit de la cuvantul „ad”).
„Imaginea simbolului @ in constiinta omului modern s-a consolidat in momentul in care respectivul semn a fost inserat pe claviaturile (QWERTY) primelor masini de scris (marca Underwood), incepand din 1885. Se spune ca @ si-a facut aparitia pentru a se raspunde unor nevoi ale contabililor si ale comerciantilor (primii utilizatori ai masinii de scris). Simbolul inlocuia prepozitia englezeasca at pentru singurul motiv ca atingerea unei singure taste in loc de doua echivala cu un castig de timp, dar si cu o „atribuirea” unei nuante mai elegante a textului. In ciuda folosirii sale destul de limitate, primul cod ASCII (American Standard Code for Information Interchange) a decis in 1963 sa pastreze simbolul din claviatura masinilor de scris.
Anul 1971 reprezinta momentul in care informaticianul american Ray Tomlinson inventeaza adresa electronica. La numai 30 de ani, inginerul, care lucra pentru BBN (Bolt Beranek & Newman, la Boston), o societate mandatata de Pentagon pentru a crea ARPA sau ArpaNet, reteaua precursoare a Internetului (sub patronajul Universităţii din Cambridge, Massachusetts), concepuse un program de mesagerie electronica. Denumit SNDMSG (de la „send message”), programul lui Tomlinson permitea „expeditorilor” sa creeze un text si sa il expedieze apoi intr-o „casuta” anume a computerului (dar obligatoriu a aceluiasi computer). Textul se inscria in modautomat sub forma unui fisier pe care numai „destinatarul” sau il putea citi sau sterge. Concret, informaticianul a modificat un program FTP intrebuintat pentru transferul fisierelor intre site-urile de la ArpaNet astfel incat acesta sa poata fi capabil sa transporte mesaje si sa le insereze in acelasi timp in „casutele postale” ale altor computere. Tomlinson si-a trimis primul mesaj electronic de pe un calculator pe un altul (expeditorul si destinatarul fiind o singura adresa), folosindu-se de simbolul @. Mesajul continea literele qwertyuiop (randul de sus al tastaturii). Alegerea simbolului @ pentru a scrie adresa destinatarului a starnit una dintre primele controverse online pentru ca semnul nu putea fi folosit cu aceasta valoare in toate sistemele de exploatare utilizate pe computerele de la ArpaNet; in alte sisteme, simbolul declansa comanda de suprimare a randului curent, ceea ce anula din start posibilitatea de a intra intr-o adresa electronica.
Consacrarea glifei @ a survenit insa dupa ce a fost creat Web-ul (in 1989) si mai ales dupa ce Congresul SUA a adoptat hotararea de a pune Internetul la dispozitia activitatilor comerciale (in 1992).
Curiozitati:
- @ seamana cu unele caractere incercuite intalnite in vechile scrieri orientale – cel mai des intalnite fiind cifrele 1, 5, 6.
- @ in oglinda seamana lu cifra 6 in unele culturi asiatice (Bengal, Laos etc).
- @ seamana, in matematica srilankeza, cu cifra 6.
- @ seamana foarte mult cu grafia unui cuvant care desemneaza expresia „in patru” – tî-sì („sì” = patru, grafia lui „s” seamana intrucatva cu simbolul grafic @) in limba thailandeza.
Consacrarea glifei @ a survenit insa dupa ce a fost creat Web-ul (in 1989) si mai ales dupa ce Congresul SUA a adoptat hotararea de a pune Internetul la dispozitia activitatilor comerciale (in 1992).
Curiozitati:
- @ seamana cu unele caractere incercuite intalnite in vechile scrieri orientale – cel mai des intalnite fiind cifrele 1, 5, 6.
- @ in oglinda seamana lu cifra 6 in unele culturi asiatice (Bengal, Laos etc).
- @ seamana, in matematica srilankeza, cu cifra 6.
- @ seamana foarte mult cu grafia unui cuvant care desemneaza expresia „in patru” – tî-sì („sì” = patru, grafia lui „s” seamana intrucatva cu simbolul grafic @) in limba thailandeza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu